Anul 2020 a adus schimbări majore atât în rândul oamenilor, prin schimbările stilului de viață, dar și în ceea ce privește economia și industria, din cauza pandemiei COVID-19, cauzată de virusul SARS-CoV2. S-au impus măsuri de distanțare fizică, fiind unul dintre modurile prin care se poate opri răspândirea virusului, iar aplicarea acestei măsuri a dus la închiderea multor magazine, afaceri, școli și inclusiv au apărut restricții în ceea ce privește călătoria. De aici și schimbările. Pentru anumite categorii, munca la distanță sau de la domiciliu a fost posibilă, precum și întâlnirile pe diferite rețele sociale, însă în cazul industriei alimentare, aceste aspecte nu sunt posibile. Angajații nu pot lucra de acasă, fiind necesară prezența lor fizică. Deoarece carantina și distanțarea fizică impun oamenilor să rămână acasă, cele mai recente tendințe vizează gătitul acasă. De asemenea, cererea de alimente vegetale, vegane și organice a crescut, la fel ca interesul pentru produsele alimentare precum: făina, pâinea, fructele, dar mai ales alimentele care pot fi păstrate un timp îndelungat, precum conservele. Analizând cuvintele cheie din mediul online, s-a observat o creștere a căutărilor de ”rețete” sau ”livrare”, așadar interesul oamenilor pentru restaurante a scăzut semnificativ.
Deși nu există dovezi științifice că oamenii pot contacta virusul SARS-CoV2 din alimente sau de pe ambalaje, cea mai recentă opinie indică faptul că, virusul este transmis prin picături respiratorii, formate în urma strănutului sau a tusei. Persoanele se pot infecta prin atingerea unei suprafețe contaminte, cum ar fi un obiect, iar apoi să atingă ochii, gura sau nasul. Studiile arată că virusul rămâne pe suprafețele din plastic sau oțel până la 72 de ore și până la 24 de ore pe carton. Circulația produselor alimentare este cu adevărat necesară, fiind o funcție esențială pentru toți. Iar pentru a menține circulația alimentelor, trebuie să existe siguranța și încrederea consumatorului în alimente. În acest sens, industria alimentară trebuie să dispună de un sistem de management al siguranței alimentare, pentru a gestiona riscurile în ceea ce privește siguranța alimentelor, prevenind contaminarea lor. Sistemul de management este bazat pe un program prin care sunt prevăzute practicile de igienă și curățare, controlul furnizorilor și al transportului, precum și igiena personalului.
De altfel, studiile efectuate în atitudinea și obicieiurile alimentare indică o reducere a consumului de produse alimentare perisabile, cum este peștele. Producția de alimente a fost afectată. Micii producători și lucrători comerciali din piețe au fost afectați de măsurile impuse.
Toate măsurile de siguranță puse în aplicare de unitățile din industria alimentară au ca scop interzicerea pătrunderii virusului, atât prin intermediul unei persoane infectate sau prin aducerea unor produse sau obiecte contaminate. Conducătorii auto care livrează produse în domeniul alimentar trebuie să folosească dezinfectant înainte de predarea documentelor către personalul unității în care face livrarea. De altfel, și transportul produselor alimentare s-a realizat cu dificultăți sau întârzieri, în multe situații porturile majore au adoptat o perioadă de carantină pentru navele care soseau din China sau tranzitau zona. Măsura de carantinare duce, la rândul ei, la alte aspecte negative, precum calitatea și siguranța produselor.
Având în vedere măsurile impuse, mai ales închiderea restaurantelor sau funcționarea acestora la capacitate minimă, sondajele arată faptul că mulți au apelat la bunuri preambalate. De exemplu, în perioada închiderii restaurantelor din Singapore, au fost identificate 1470 de tone de deșeuri din plastic, care proveneau de la ambalajele pentru livrare. Bangkok a consumat cu 62% mai mult plastic în luna aprilie 2020 decât în aprilie 2019.
În ceea ce privește situația din România, românii și-au îndreptat atenția mai mult căre brandurile românești, au cumpărat produse alimentare proaspecte de la producători care au livrat la ușa clienților.Fabricile au continuat activitatea pe parcursul anului 2020, însă închiderea domeniului HoReCa, fiind unul dintre cele mai importante canale de vânzare, a afectat firmele din industria alimentară. Comisia Europeană susține că măsurile de carantinare a românilor au afectat negativ cheltuielile, iar perturbările de la nivelul lanțurilor de aprovizionare internaționale au condus la încetinirea producției și a exporturilor, importurile nefiind la fel de afectate.În ceea ce privește anul 2021, trebuie implementate măsuri pentru revenirea HoReCa. Industria alimentară, ca și alte ramuri ale economiei, depinde de măsurile ce se iau în sistemul medical, inclusiv vaccinul sau alte tratamente. Odată cu schimbările impuse la nivelul populației, clientul final și-a schimbat profilul, având în vedere restructurările de personal sau chiar bugetele de investiții tăiate. Anul 2021 trebuie să vină cu soluții eficiente pentru viitor, soluții care vizează îmbunătățirea infrastructurii logistice, achiziționarea de utilaje pentru siguranța alimentelor dar și depozite frigorifice pentru stocarea mărfurilor.
